Primii șefi ai Antifraudei în România, numiți de Ponta: un fost iubit al Dacianei Sârbu, un șef de cabinet, un director de vamă cu dosar penal

Un fost director vamal cercetat de procurori pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, un comisar la Garda Financiară promovat treptat de PSD și care a avut o relație amoroasă cu Daciana Sârbu, undirector de cabinet al șefilor ANAF în perioadele în care instituția a fost condusă de liberali, un șef de vamă care îi este naș fiului PSD Bihor, Ioan Mang, dar și un fost director la RA-APPS sunt primii în mâinile cărora premierul Victor Ponta a pus la începutul lunii prevenirea evaziunii fiscale din România.

Pe 5 septembrie, prin decizii ale prim-ministrului publicate în Monitorul Oficial în aceeași zi, Ponta le-a semnat numirile în funcțiile de șefi ai proaspăt înființatelor direcții regionale antifraudă lui Claudiu Codrea (București), lui Cosmin Georgescu (Suceava), lui Daniel Dinulescu (Constanța), lui Gabriel Valentin Cărbubaru (Alexandria), lui Adrian Paul Voicu (Târgu Jiu), lui Călin Valer Vesa (Deva), lui Iulian Bogdan Gheorghe (Oradea) și lui Laurențiu Dan Pușdercă (Sibiu).

Ajunși șefi la Antifraudă cu sprijinul USL, nou promovații sunt, în general, în relații vechi fie cu PSD, fie cu PNL. În cazul lui Iulian Bogdan Gheorghe, fost șef la RA-APPS Scroviștea și avansat pe filiera PNL Ilfov, acestea au suplinit chiar lipsa de experiență în domeniu.

În situația lui Laurențiu Pușdercă, fost director al Biroului Vamal de la Brașov, s-a trecut cu vederea o decizie recentă a instanței prin care se cere reluarea cercetărilor pentru începerea urmăririi penale pe numele său și al altor doi lucrători vamali pentru un prejudiciu de 2,9 milioane de lei. Contactat de gândul pentru a explica situația privind reluarea cercetărilor DNA, șeful Direcției Antifraudă de la Sibiu spune că „PDL a vrut să deschidă un dosar, dar n-a mers”. „În textul OUG 74 există obligația să am un aviz al serviciilor de specialitate ale statului. Dacă există situația despre care vorbiți, este cunoscută de cei care m-au numit în funcție. Am o pregătire în materia fraudei vamale și nu eu am aplicat, am fost numit”, susține Laurențiu Pușdercă.

Direcția Generală Antifraudă, o creație 2013

Numirile șefilor din teritoriu ai noii direcții pe care premierul a prezentat-o public ca pe o schimbare majoră, „o structură care să nu mai stea toată ziua să controleze pe buticul din colț și firma care își plătește impozitele, ci să meargă țintit acolo unde avem probleme de evaziune fiscală: accize, combustibil, legume-fructe”, a venit după reorganizarea ANAF la finalul lunii iunie.

Prin decizia Guvernului, Garda Financiară și Autoritatea Națională a Vămilor au fuzionat cu ANAF, în interiorul căreia s-a înființat Direcția Generală Antifraudă care să combată evaziunea fiscal, cu 8 servicii regionale în directă coordonare de la centru.

Potrivit raportului anual al Consiliului Fiscal, evaziunea acrescut cu 5,6% în ultimul an, de la 76,8 miliarde de lei, cât era în anul 2011, la 81,1 miliarde de lei(14% din PIB)în anul 2012.

Prin „crearea unui mecanism unic de control care să înlăture paralelismele”, așa cum apare Direcția Antifraudă în nota de fundamentare a OUG de reorganizare a ANAF, „se va urmări dacă legile din domeniul fiscal sunt respectate, pentru a preveni și combate diverse ilegalități, dar se va și participa la „acțiuni de depistare și combatere a activităților care generează evaziune și fraudă fiscală”.

Oficial, pentru a rămâne în ANAF și în special la Direcția Antifraudă, angajații au de dat teste de specialitate.

Claudiu Codrea. Șeful de cabinet

Noul mega-ANAF funcționează în subordinea lui Gelu – Ștefan Diaconu, un apropiat al vicepremierului Daniel Chițoiu, căruia i-a fost și secretar de stat la Ministerul Economiei. Șeful său de cabinet, Claudiu Codrea a fost de altfel și primul numit șef la Antifraudă București. Numirile au fost făcute pentru pozițiile de inspectori generali adjuncți. Toți cei învestiți în funcție conduc însă instituțiile, având în vedere că inspectorii generali vor fi numiți abia după concurs, după un calendar imprecis.

Claudiu Codrea este un mai vechi colaborator al ministrului Finanțelor, vicepremierul Daniel Chițoiu și un apropiat al PNL. La Antifraudă București a fost propulsat din poziția de șef serviciu la Finanțe în care a fost promovat recent. Până nu demult era directorul de cabinet al președintelui ANAF, post pe care a venit în mai 2012, după instalarea USL la Palatul Victoria. Tot atunci a fost numit membru în Consiliul de Administrație al Poștei Române cu un mandat de patru ani, până în mai 2016.

Codrea face parte din cercul oamenilor promovați în subordinea Chițoiu încă din timpul guvernării Tăriceanu, când actualul ministru a fost președintele ANAF. În perioada respectivă, era consilier personal al vicepreședintelui ANAF și membru în Consiliul de Administrație la Imprimeria Națională, după ce cu un an înainte se ocupase de taxa de primă înmatriculare din poziția de consilier superior la Finanțe.

După 2009, când liberalii au fost înlocuiți la putere de PDL-PSD, a fost retrogradat temporar pe un post de șef serviciu la Direcția Finanțelor Publice București, activând însă la Camera Consultanților Fiscali, unde Chițoiu era președinte și de unde provin mare parte din consilierii săi actuali de la Guvern.

Claudiu Codrea are 38 de ani și este asociat într-o firmă de consultanță în afaceri și management – SC FGA Consultanță SRL – și în compania Asociația DAPHNES cu sediul în Oltenița, județul Călărași.

Adrian Voicu. Fost iubit al Dacianei Sârbu

La 36 de ani, Adrian Paul Voicu numit șef al Antifraudei la Târgu Jiu, era de un an, după schimbarea de putere din 2012, adjunct la comisariatul general al Gărzii Financiare. Adus de la Timișoara, Voicu a fost promovat pe filiera PSD, partid care l-a susținut de altfel și în 2009 când a fost numit, atât cât au stat social-democrații la guvernare în coaliția cu PDL, director coordonator la Garda Financiară Timiș.

După ieșirea PSD din Guvern, a revenit pe o poziție de comisar la Garda Financiară din Timișoara din care a plecat temporar, în 2011, fiind respins la testele profesionale. Episodul a fost pus public pe seama unui conflict cu deputatul PDL Alin Popoviciu, dată fiind relația lui Voicu cu PSD și controalele pe care le făcuse la o firmă a parlamentarului.

Este de altfel de notorietate prietenia lui Adrian Voicu cu Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta și liderul PSD Timiș, ca și faptul că Adrian Voicu a avut o relație amoroasă cu europarlamentarul Daciana Sârbu înainte de căsătoria ei cu actualul prim-ministru care a semnat numirea. „Nu neg relația pe care am avut-o cu Daciana, dar nu vreau să vorbesc despre ea”, spunea Adrian Voicu, în 2009.

Adrian Voicu Daciana Sârbu // Mediafax Foto

Înainte de a ajunge la la Garda Financiară la București, și-a înființat și o firmă de consultanță – AV & IR Consulting SRL cu sediul în Timiș.

Dan Laurențiu Pușdercă. Directorul cercetat de DNA

La Sibiu, Victor Ponta a numit șef al regionalei un fost director vamal, aflat din nou în atenția DNA, în cazul căruia o structură care îi va fi practic subordonată este chemată de instanță să le prezinte procurorilor explicații și documente care l-ar putea incrimina, în măsura în care există.

Numele lui Dan Laurențiu Pușdercă a devenit de notorietate locală în 2008, în timpul guvernării liberale, când a fost numit director executiv al Biroului Vamal la Brașov. Pentru perioada respectivă a fost ulterior reclamat la DNA pentru abuz în serviciu. Procurorii din Brașov i-au dat NUP. În consecință, Autoritatea Națională Vamală, din care a fost exclus în 2009, s-a adresat instanței. Soluția Judecătoriei Brașov din 2 iulie 2013 a fost aceea de a „trimite cauza procurorilor în vederea începerii urmăririi penale față de Pușdercă Laurențiu Dan (…)” pentru abuz în serviciu în formă calificată.

Sursa foto: Portalul instanțelor de judecată

Din motivarea sentinței rezultă că judecătorul a dispus ca Laurențiu Pușdercă să fie audiat din nou, iar instituția care acum, în noua poziție, îi va fi practic subordonată, ANV-DRAOV Brașov, să prezinte toate explicațiile și documentele care i-ar putea indica vinovăția.

Extras din motivarea sentinței Judecătoriei Brașov semnate de judecătorul Ciprian Gavrilă

HOTĂRÂREA DEFINITIVĂ MOTIVATĂ A JUDECĂTORIEI BRAȘOV

Contactat de gândul, Laurențiu Pușdercă spune că vina nu îi aparține, restituirea sumei de peste 1 milion și jumătate de lei pe care Vama trebuia să o acorde unei firme fiind, din punctul său de vedere, prescrisă la acel moment. „E vorba despre nerestituirea unor sume în termen de către cei cu funcții de conducere în perioada 2004-2008. Eu am condus instituția doar în ultimul an, 2008. Instituția avea de rambursat sau de respins cererea de rambursare în 2004. Nu s-a făcut acest lucru nici în 2004, 2005, 2006, 2007. Firma a acționat în instanță ANV, pentru rambursarea sumei, accesorii și dobânzi. Am primit NUP. Autoritatea Națională, pentru că era obligată să restituie sumele, a considerat necesar să ceară Parchetului să extindă cercetarea. Nu am o problemă să mă apăr”, a explicat proaspătul șef al Direcției Antifraudă pentru regiunea Centru.

Reluarea cercetărilor de către DNA în vederea urmăririi penale, dispusă de instanță nu este, în opinia sa, un impediment pentru a ocupa noua funcție. „Suspiciunea asupra cuiva nu înseamnă acuzație. Astăzi este revenirea la situația inițială din 2011: e făcută o plângere pentru ceva. Din punctul meu de vedere, e o problemă a celor care au condus în 2004-2007 plus 2009-2011”, spune Pușdercă.

Întrebat ce îl recomadă pentru a conduce instituția, Laurențiu Pușdercă invocă experiența de manager în direcțiile vamale. „Am o expertiză și un CV care mă recomandă ca manager în instituția vamală. Am condus instituții vamale din 1995 încoace, cu pauze datorate anumitor impuneri politice. Vorbesc de impuneri ale conducerii instituției”, admite el regula susținerii politice practicată de guverne.

După plecarea PNL de la guvernare și instalarea PDL, în 2009 Laurențiu Pușcercă a fost retrogradat și apoi respins la interviu la Direcția Regională Operațiuni Vamale Brașov și exclus din sistem. A atacat decizia în instanță care i-a dat câștig de cauză în 2011, când a revenit pe un post de șef de serviciu.

Călin Vesa. Nașul

Între cei care au dat în judecată instituția în care acum au posturi de conducere, de această dată pentru obținerea unor prime de concediu și a altor drepturi bănești, se numără și Călin Valer Vesa, până de curând director al Direcției Regionale Vamale Cluj, instalat acum șef la Antifraudă la Deva.

Considerat un apropiat al lui Vasile Blaga, cu care a lucrat la Oradea și cu sprijinul căruia ar fi ajuns în 2005 șef al regionalei Cluj, Vesa este în relații foarte bune și cu lideri ai PSD. În 2012 a fost, alături de prefectul de Bihor Claudiu Pop, fost parlamentar PSD, nașul de cununie al fiului lui Ioan Mang, fostul ministru al educației implicat în scandalul de plagiat și lider al PSD Bihor. La rândul său, finul, Alexandru Mang, este vicepreședintele Consiliului Județean Bihor.

Călin Vesa // Mediafax Foto

O altă relație de notorietate este vechea sa prietenie cu Adrian Tărău, fiul fostului prefect de Bihor Aurel Tărău, arestat în 2001 pentru contrabandă cu produse petroliere.

Numele său este legat și de dosarul „Gazeta” în care apare ca martor ca urmare a unei tentative de șantaj asupra sa pentru „a capacita” firme din Cluj să sponorizeze trustul de presă local.

Cu două săptămâni înainte de numire, preluase conducerea Direcției Regionale pentru Finanțele Publice, în Prahova.

Iulian Bogdan Gheorghe. Șeful de la RA-APPS avansat la Antifraudă

O ascensiune rapidă a avut actualul șef de la Antifraudă în regiunea Nord-Vest, Iulian Bogdan Gheorghe, în ciuda faptului că experiența sa profesională legată de controlul evaziunii se limitează la șase luni în Garda Financiară Ilfov. Trecutul său profesional se leagă în schimb de RA-APPS, mai exact de sucursala Scroviștea la care a fost director din timpul guvernării Tăriceanu și a fost păstrat de PDL, grație subordonării sale directorului general Georgian Surdu, și el apropiat al liberalilor.

La Scroviștea, Gheorghe administra unul din cele mai mari domenii de vânătoare destinate exclusiv demnitarilor, gestiona domeniul favorit al lui Ion Iliescu pentru a-și petrece timpul liber când era președinte, dar și Palatul Snagov, un domeniu exclusivist pe care celebritățile îl preferă pentru nunți și recepții de lux.

Plecarea de la RA-APPS, pe 12 septembrie 2012, a fost urmată de promovări succesive. La nici o lună, pe 25 octombrie, a fost cooptat de liderul PNL Marian Petrache consilier asistent la Consiliul Județean Ilfov. În mai puțin de o lună, era promovat consilier clasa I. În același an de succes 2012 cumpăra 2500 de metri pătrați de teren la Snagov, iar începutul anului a venit cu o nouă promovare, în funcția de comisar adjunct la Garda Financiară Ilfov unde a stat șase luni pentru ca pe 5 septembrie să fie numit inspector general adjunct la Antifraudă.

Gabriel Cărbunaru. Comisarul susținut transpartinic

Al doilea fost adjunct al comisariatului general al Gărzii Financiare, Gabriel Valentin Cărbunaru, numit inspector șef al regionalei Antifraudă cu sediul în Alexandria, are CV-ul cu cea mai mare greutate în lotul celor 8 numiri. Cărbunaru a fost comisar general adjunct la Garda Financiară mai întâi în timpul guvernării Năstase, în 2004, fiind păstrat în funcție de liberali, apoi de PDL și PSD până în 2011, când, în timpul mandatului de ministru al lui Gheorghe Ialomițianu (PDL), a fost retrogradat șef de divizie.

Așa l-a prins venirea la guvernarea USL, fiind însă avansat de noua putere pe fostul post de comisar general adjunct. În această calitate a fost audiat de DNA în iunie în dosarul șantajului Antena Group asupra RCS-RDS, Garda Financiară fiind suspectată că a furnizat informații confidențiale. Mai exact, a fost chestionat de procurori în legătură cu modul cum a ajuns un contract la Sorin Alexandrescu, șeful Antenelor.

Gabriel Cărbunaru // Mediafax Foto

Cărbunaru 58 de ani, este originar din Alexandria, iar înainte de Revoluție a fost economist la Întreprinderea Agroindustrială Chitila.

Cosmin Georgescu. Șeful fără o zi în vamă

La Suceava, Victor Ponta l-a numit, pentru a pune pe picioare controlul întregii regiuni Nord-Est și a graniței de Est a Uniunii Europene, pe Cosmin Georgescu. Singurele date care se cunosc despre acesta sunt legate de poziția sa de comisar la Garda Financiară, din 2008 până în 2013, lipsindu-i însă experiența în instituțiile vamale și cea de management.

Georgescu are 40 de ani, locuiește, potrivit declarației de avere, în Corbeanca, neavând însă nicio proprietate imobiliară pe numele său în afara unui teren agricol de 5.000 de metri în comuna Uliești (Dâmbovița).

Daniel Dinulescu. Directorul de sub aripa lui Chițoiu

De la Direcția Generală pentru Mari Contribuabili, care colectează peste 50% din veniturile Fiscului, reorganizarea ANAF l-a dus pe directorul general adjunct Daniel Dinulescu șef la Antifraudă la Constanța.

Dinulescu a lucrat și până acum în ANAF, însă promovarea sa de la șef de serviciu la director general adjunct al uneia dintre cele mai importante structuri s-a făcut în septembrie 2012, după revenirea în Guvern a lui Daniel Chițoiu. Și Dinulescu, ca și majoritatea consilierilor ministrului liberal este membru în Camera Consultanților Fiscali unde Chițoiu a fost ales președinte.